Abordarea mea

De făcut

• În primele 24 de ore, țineți gheață pe obraz câte 20 de minute, apoi faceți o pauză tot de 20 de minute. Inflamația crește de obicei în primele două-trei zile, după care scade treptat, iar frigul aplicat local o limitează mai ușor în prima zi.
• În primele zile alegeți alimente moi, reci sau călduțe, de exemplu iaurt, piure, ouă sau supă călduță. Căldura puternică accentuează de regulă senzația pulsatilă din zonă.
• Clătiți blând cu apă sărată călduță începând de a doua zi, lăsând lichidul să treacă peste zonă, fără presiune.
• Luați medicamentele prescrise la ore fixe, chiar dacă nu simțiți durere. De regulă, își fac efectul mai bine când le luați constant decât atunci când le începeți prea târziu.
• Reveniți la controalele programate. Integrarea implantului în os durează de regulă între trei și șase luni, iar ritmul diferă de la pacient la pacient.

De evitat

• Nu fumați cel puțin două săptămâni. Fumul reduce circulația sângelui în gingie și îngreunează vindecarea osului din jurul implantului.
• Nu clătiți energic și nu scuipați în primele 24 de ore. Cheagul de sânge funcționează ca un pansament natural al plăgii, iar dacă se desprinde, vindecarea întârzie și zona poate deveni dureroasă.
• Evitați alimentele tari, crocante sau fierbinți câteva zile, precum și pe cele cu semințe mici, care se pot aduna în zona implantului.
• Nu apăsați zona implantului cu limba sau cu degetul și nu ridicați buza ca să vă uitați la ea, pentru că manevrele repetate irită plaga.
• Nu amânați controalele. Modificările din jurul implantului se văd de obicei la examinare și pe radiografie înainte să dea vreun semn, iar dacă le descopăr devreme, sunt de regulă mai ușor de tratat.

De făcut

• Beți multă apă și păstrați igiena obișnuită. Albirea nu schimbă nimic la periajul de două ori pe zi sau la folosirea aței dentare.
• Folosiți o pastă pentru sensibilitate, dacă v-o recomand. Este frecvent ca dinții să fie sensibili la rece după albire, iar senzația trece de obicei în câteva zile.
• Alegeți în primele 48 de ore alimente deschise la culoare, cum ar fi puiul, peștele, orezul, pastele albe sau bananele. Imediat după ședință, smalțul preia pigmenții mai ușor.
• Dacă v-am prescris un gel de remineralizare, aplicați-l exact după indicațiile pe care vi le-am dat. Rostul lui este să calmeze sensibilitatea și să sprijine remineralizarea smalțului.

De evitat

• Evitați cafeaua, ceaiul negru, vinul roșu și sucurile acidulate cel puțin 48 de ore. Dacă nu vă puteți lipsi de cafea, este de ajutor să o beți cu paiul.
• Nu fumați în primele 48 de ore. După albire, suprafața dintelui preia mai ușor pigmenții, iar fumul lasă repede urme vizibile.
• Evitați alimentele intens colorate, precum sfecla, sosul de roșii, curcuma sau afinele. Vă puteți orienta după o regulă practică: ce pătează o față de masă pătează de obicei și dintele.
• Nu folosiți în această perioadă ape de gură colorate sau cu mult alcool. Cele colorate lasă pigment, iar alcoolul poate accentua uscăciunea și sensibilitatea.

De făcut

• Folosiți zilnic ața dentară, inclusiv în jurul coroanei și sub marginea gingivală. Pe linia de contact dintre lucrare și dinte se adună placă bacteriană, chiar dacă nu o vedeți.
• Periați blând la baza coroanei, cu peri moi și mișcări mici, pentru că gingia din jur este mai sensibilă la apăsare.
• Reveniți la controalele stabilite împreună, ca să pot verifica marginile lucrării și gingia din jur. O margine care se deschide este de regulă mai ușor de rezolvat atunci când o observ devreme.
• Spuneți-mi dacă apare o sensibilitate care persistă sau dacă simțiți că lucrarea este mai înaltă atunci când mușcați. De multe ori este vorba doar de un contact care trebuie ajustat.

De evitat

• Nu mușcați direct din alimente foarte dure, cum sunt nucile în coajă, sâmburii sau gheața. Ceramica suportă bine masticația obișnuită, dar nu un impact scurt și brusc.
• Nu deschideți ambalaje sau sticle cu dinții pe care aveți coroană ori fațetă, pentru că forța laterală este cea care desprinde lucrarea.
• Nu treceți cu vederea scrâșnitul dinților. Dacă vă treziți cu maxilarul obosit sau cu dinții încleștați, întrebați-mă despre o gutieră pe care să o purtați noaptea.
• Nu ignorați sensibilitatea care apare la câteva zile după cimentare. Una trecătoare este obișnuită, dar dacă persistă, merită să o evaluăm.

De făcut

• Periați de două ori pe zi și folosiți ața dentară zilnic, începând chiar din seara respectivă. Gingia se liniștește atunci când placa bacteriană nu mai are timp să se refacă de la o zi la alta.
• Dacă v-am recomandat o apă de gură antibacteriană, folosiți-o ca pe un ajutor pentru periaj, nu ca pe un înlocuitor al lui.
• Beți apă și evitați timp de 24 de ore alimentele intens colorate, dacă ați făcut și igienizare cu jet de aer și pudră. Curățarea îndepărtează pelicula care acoperă în mod normal dintele, iar aceasta se reface într-o zi. Până atunci, suprafața dintelui preia mai ușor pigmenții.
• Programați igienizarea aproximativ o dată la șase luni sau la intervalul pe care vi-l recomand, pentru că tartrul se reface în ritmuri diferite de la un pacient la altul.

De evitat

• Nu consumați imediat după ședință alimente dure, foarte fierbinți sau acide, dacă gingiile sunt sensibile. De regulă, senzația se estompează în câteva zile.
• Nu renunțați la periaj dacă dinții vi se par mai sensibili. Senzația apare deoarece suprafețele care erau acoperite de tartru sunt acum din nou expuse. De obicei se estompează în câteva zile, iar o periuță moale și o pastă pentru sensibilitate vă ajută.
• Nu fumați imediat după ședință, pentru că gingia este iritată și sensibilă.
• Nu amânați igienizarea. Tartrul rămas sub gingie întreține inflamația, iar aceasta poate evolua în timp către parodontită, adică pierderea suportului osos al dintelui. Sângerarea la periaj este de obicei primul semn.

De făcut

• Curățați zilnic pe sub marginea lucrării. Puteți folosi ața specială pentru implanturi (cu capăt rigid și porțiune spongioasă), o ață trecută printr-un dispozitiv de inserție sau dușul dentar. Acolo, între coroană și gingie, se adună placa bacteriană la care periuța obișnuită nu ajunge, așa că este important să curățați acest spațiu.
• Periați blând, cu peri moi sau cu o periuță electrică sonică, inclusiv gingia din jurul implantului. Nu apăsați. Implantul nu are ligamentul care amortizează un dinte natural, așa că forța se transmite direct în os.
• Reveniți la controalele programate, de regulă la șase luni. Atunci verific adaptarea lucrării și, când este necesar, urmăresc pe radiografie nivelul osului din jurul implantului. Sunt lucruri pe care nu le puteți observa acasă, dar care la control se văd la timp.
• Anunțați-mă dacă simțiți că se mișcă coroana, dacă apare disconfort când mestecați sau dacă gingia din jurul implantului se inflamează ori sângerează. Un șurub ușor slăbit poate fi de regulă strâns în timpul unei ședințe, dacă îl observăm la timp.
• Păstrați igiena zilnică cu aceeași atenție ca la un dinte natural. Ceramica nu dezvoltă carii, însă placa bacteriană și tartrul se depun la fel de ușor pe suprafețele lucrării, iar țesutul din jurul implantului reacționează la ele.

De evitat

• Nu forțați cu dinții alimente foarte dure, cum sunt nucile în coajă, sâmburii sau gheața. Ceramica se poate fisura, iar impactul se transmite și la elementele care fixează lucrarea.
• Nu neglijați curățarea dintre dinți. Peri-implantita, adică inflamația țesuturilor din jurul implantului, pornește în principal de la placa bacteriană rămasă pe loc. La început evoluează de obicei pe tăcute, iar uneori singurul semn este o sângerare discretă la periaj. Tocmai de aceea merită luată în serios.
• Nu fumați. Fumul reduce circulația sângelui în gingie și îi slăbește apărarea locală. Acest lucru crește pe termen lung riscul de peri-implantită și îngreunează vindecarea dacă apare o complicație.
• Nu săriți peste controalele periodice și peste radiografiile pe care vi le recomand. O pierdere osoasă mică în jurul implantului se vede pe radiografie înainte să dea vreun simptom. Dacă o urmărim din acel stadiu, poate fi de multe ori ținută sub control prin igienă și controale mai dese. Stabilesc de la caz la caz dacă este nevoie de mai mult.

De făcut

• Luați analgezicele recomandate după schema pe care v-am dat-o, nu doar atunci când vă doare. De regulă funcționează mai bine dacă nivelul lor în organism rămâne constant decât dacă le începeți prea târziu.
• Până la restaurarea finală, mestecați pe partea opusă. Deocamdată dintele are doar o obturație provizorie, care nu rezistă la solicitare.
• Păstrați igiena obișnuită și aveți grijă de dinte ca de unul care are nevoie de sprijin. După tratamentul de canal îi rămâne mai puțină structură, așa că de regulă îl protejez cu o coroană sau cu o incrustație, care preia forțele masticației.
• Reveniți la termenul stabilit pentru restaurarea finală. Un dinte lăsat mult timp doar cu obturație se poate fisura sub masticație, iar o fisură care coboară sub gingie limitează considerabil opțiunile de a-l păstra.

De evitat

• Nu ignorați durerea care se accentuează după primele zile. Este obișnuit ca sensibilitatea să scadă treptat. Dacă în schimb crește, merită evaluată.
• Nu mestecați alimente dure pe dintele tratat înainte să aveți coroana. Pereții lui sunt subțiați, iar o mușcătură nepotrivită poate fi suficientă ca dintele să se fractureze.
• Nu amânați restaurarea finală. Tratamentul de canal urmărește să îndepărteze infecția din interiorul dintelui, dar nu îi redă rezistența. Fără coroană sau incrustație, dintele rămâne vulnerabil la fractură.
• Sunați-mă dacă obturația provizorie cade sau se fisurează, pentru că în acest caz canalul curățat rămâne expus bacteriilor din salivă.